Ziua de Cluj a revenit saptamana trecuta vechilor actionari Rares Bogdan, Octavian Hoandra si Marius Moga, care au cumparat impreuna cu un fond de investitii din Marea Britanie actiunile cotidianului de la Sorin Dan. In ultima perioada ziaristii care lucrau acolo nu stiau daca lucreaza pentru Rares sau pentru Sorin Dan, dar despre asta am scris mai multe aici. Rares Bogdan impreuna cu echipa fostilor actionari a fost in tratative intense timp de cateva luni cu Sorin Dan pentru a cumpara din nou ziarul.

Rares Bogdan, noul actionat majoritar, mi-a declarat ca a platit pentru ziar un sfert din pretul pe care l-a primit cand a vandut publicatia catre omul de afaceri Sorin Dan.

Angajatii Ziua de Cluj sunt in momentul de fata mai linistiti in privinta salariilor, deoarece in lunile trecute si-au primit banii cu intarziere, iar acum si-au primit in avans cu 17 zile drepturile salariale. Chiar daca salariile se dau la Ziua de Cluj pe 5 si pe 20, jurnalistii si-au primit remuneratia pentru intreaga luna pe 3 noiembrie. De luna viitoare, ziaristii isi vor primi banii tot in 5 si 20. “Pe de o parte faptul ca am platit salariile in avans este o chestiune PR-istica pentru ca trebuie sa linistim oamenii ca au siguranta zilei de maine, dar a trebui sa rezolvam si transferul de contabilitate”, a declarat Rares Bogdan pentru Hriho’s Blog.

Plecari, veniri…ziaristi mai multi

Ziua de Cluj a pierdut in ultima perioada doi oameni si a primit in cadrul echipei alti trei ziaristi. Daca Eugen Olariu a plecat din cauza unui conflict cu Rares Bogdan, inlocuit fiind de Vlad Gherman (un fost fotograf de la Informatia), iar Vlad Alistar a plecat la Citynews pentru mai multi bani, inlocuit fiind de Valentin Malaescu, echipa Ziua de Cluj a avut de castigat un ziarist: Alin Golban. In schimb, nu va sugerez sa va orientati dupa caseta redactionala de la Ziua de Cluj, caci aceasta este modificata cam o data la cateva luni:) Mai bine cititi Hriho’s Blog pentru a va informa modificarile redactionale :d

Salariile jurnalistilor de la Ziua de Cluj vor fi inghetate pana cel putin in perioada pascala, iar concedieri nu vor fi facute de asemenea tot pana atunci, cel putin astea sunt promisiunile pe care noii actionari le-au facut.

Chiar daca ziaristii nu vor primi cresteri salariale pana de Pasti, echipei Ziua de Cluj s-ar putea alatura doi oameni. Unul dintre ei ar fi de vreo luna in negocieri, insa sansele ar fi minime pentru ca tratativele nu au avansat in ultima perioada.

Traian Basescu si-a comandat interviuri in presa locala. In judetul Cluj a aparut in Monitorul de Cj, intrebarile au fost putin modificare in Ziarul de Dambovita, Glasul Aradului, Buna Ziua Brasov, Informatia Zilei din Satu Mare, Bistrita Online, Ziarul Unirea, News Iasi. Singurii care au marcat materialul ca fiind unul cu caracter publicitar a fost News Iasi. Domnita Udrea a facut si ea acelasi lucru, in patru ziare locale. Pe atunci, cei de la Cotidianul au iscat un amplu scandal aici.

Articolul din Monitorul de Cluj. Traian Basescu: “Statul roman trebuie sa coboare printre oameni”

Ziarul din Dambovita

Glasul Aradului

Buna ziua Brasov

Informatia Zilei. Satu Mare

Bistrita Online

Ziarul Unirea

News Iasi

Imaginati-va ca am putea zbura in timp pana in 7 decembrie 2009. Ne-am putea considera mai avansati spiritual si mai norocosi? Ar fi linistea de atunci ca un mare premiu la loto in viata noastra perturbata, timp de mai bine de o luna, de sistemul politic? Din pacate, aceasta perturbare a linistii publice nu este pedepsita de vreo lege.

In cazul in care nu va uitati in jur cand mergeti linistit pe strada sau daca nu simtiti mirosul jegos la orice pas, ati putea sa nu realizati ca tara se afla in campanie electorala. Insa, din pacate, timp de o luna, toti politicieni uitati in negura timpului ne invadeaza casele si viata. Pana pe 7 decembrie, ca doar nu ne-or multumi dupa ca i-am ascultat atata timp, falnicii politicieni ai tarii ies la “zoare” ca niste ghiocei. Blanzi, infrigurati, tandri si de o frumusete parca desenata. Desigur, totul este o fatada care face din Romania o mai mare groapa de canal decat este. Adevaratii deontologi si analistii politici mai mananca o paine in plus si isi mai ingrasa un pic porcul inainte de cel mai negru Craciun de dupa ‘90. Nu, nu e vorba de revolutie in acest text, desi, la cat de multe minciuni am “inghitit” in acesti ani, asta ar trebui sa o facem din nou.

Campania electorala e perioada in care mogulii nu se implica in politica si doar invata latina: prima expresie pe care au dobandit-o este echivalentul unei pozitii sexuale, more ferarum. Nu, nu inseamna mai mult foc, desi un anumit partid are aceasta culoare in campanie. Si acel partid a comandat mogulilor niste sondaje de opinie cu intrebari veninoase. La urechile mele a ajuns doar o intrebare, dar imi spune tot: “Traian Basescu este cunoscut pentru calitatile sale de alcoolic. Credeti ca un astfel de presedinte este un model pentru copiii vostri?”.

Ma gandesc acum daca mogulul ar putea fi un exemplu, mai ales cand amesteca berile cu tariile. Implicarea patronilor de presa in campanii, desi nu-i evidenta, e cat se poate de concludenta.

Un alt mogulas, cunoscut sub denumirea de “dom’ profesor”, nu s-ar implica deloc in campania electorala si ar lasa totul la mana fiicei. De parca cineva il mai crede.

Oricum, intreaga intoxicare electorala ma sufoca. Cred ca, in zilele ramase pana la sfarsitul campaniei, nu o sa mai circul cu mijloacele de transport in comun din Cluj-Napoca. Sunt curios cati bani ofera Traian Basescu catre RATUC, regie subordonata Primariei municipiului Cluj-Napoca, pentru afisele electorale lipite in mijloacele de transport in comun.

Mai aud din cand in cand ca sunt anumite ONG sprijinite politic, ca in scoli a inflorit un spirit electoral, iar despre caminele studentesti nici nu mai zic. Mici si bere puteti manca electoral la gara, iar minciunile le puteti auzi pe toate posturile.

Update 1: Am mai aflat ca politica se implica si in viata culturala, in jocurile muzeelor. Si aici este o intreaga mafie care isi va face jocurile in functie de  rezultatul alegerilor prezidentiale. Nici la muzeu nu poti sa mergi fara sa simti mirosul politicului. Oare unde mai poti face asta in Romania?

Abia astept revenirea la Romania mea, cea in care totul merge in directia gresita si nimeni nu incearca sa o schimbe doar cu vorbe. Astept ca Romania sa se schimbe singura, asa cum se poate si in momentul de fata: supravietuieste fara guvern.

Referirile din acest post sunt (sau par) pur intamplatoare. Oricum, cea mai lunga noapte din an a trecut deja…

Ieri, Clujul mi se parea anost. Pe langa faptul ca ploua, toata lumea parea incetinita. Nimic nu se misca, iar toti erau impietriti, asteptand momentul spectaculos. Eram plictisit. Decizia am luat-o intr-o clipa. Fara ezitari, fara second thoughts. Azi am decis sa plec la Bucuresti.  La ora 8 eram deja pe drum si nu a mai contat nimic. Nici distanta, nici banii de autostop, nici asteptarea de doua ore de la iesirea Brasovului, nici faptul ca, odata ajuns, nu aveam de unde da un telefon.

Si nu, nu am luat totul ca pe un tel care trebuia atins, un lucru pe o lista care trebuia bifat. Am facut acest drum cu o nebunie poate nesabuita si nu a stat in calea mea nici macar faptul ca prima masina era condusa de un ofiter SRI sau a doua a fost un TIR care putea exploda, in cazul unui accident.

Nu am mers sa schimb lumea, nici pe a altora si nici pe a mea. Nici afaceri nu am avut, nici serviciul nu mi l-am dus pana la capat.  Pur si simplu imi ardea in vene pasiunea (provinciala?) de a explora Bucurestiul. De a-i strabate cotloanele, a-i descoperi farmecul de pe stradutele vechi, a-i mangaia formele euforice, a-i saruta cerul si a ma lasa cuprins in bratele-i necunoscute.

Am luat primul autobuz spre centru. Intamplator, a oprit la Casa Presei. Cel mai potrivit loc pentru o intalnire, mai ales ca ziarist. Dar cui ii mai statea capul la ziare? Bucurestiul m-a indrumat catre un Herastrau nocturn, unde lumina nu venea de la felinare.

Am descoperit ca Bucurestiul are caminele lui, personajele lui pitoresti, viata lui nocturna si chiar “Janisurile” si “Tavernele” lui. Oamenii noi, dar totusi trecuti prin Bucuresti, primitori si prietenosi. Lumea isi manifesta trairile mai zgomotos in Bucuresti, dar de ce te-ar deranja ca oamenii au atitudine?

In ciuda faptului ca Bucurestiul este cunoscut drept un oras stresant, plin de injuraturi si caini vagabonzi la orice colt, te poti foarte usor detasa si sa te relaxezi, lasandu-te prada clipei.

Nu ma alatur “credintei” majoritatii prietenilor mei din Cluj, care urasc Bucurestiul. Capitala pe care am vazut-o de aceasta data m-a atras mai mult decat datile trecute. In fiecare seara, cand adorm, inca ma invaluie mirosul Bucurestiului.

M-am intors in Cluj iar strazile pareau pustii, fara farmec… Ma simteam ca si cum m-am intors intr-o casa goala, aceiasi oameni cunoscuti. Pata de culoare a Bucurestiului sau chiar intunericul unei plimbari in Herastrau sunt cu mult mai incitante decat orice seara din Cluj, in aceleasi locuri, cu aceeasi lume.

200.000 de euro. Acesta ar fi pretul unui ziar in Ziua de astazi, de Cluj. Atat ar cere “mogulul”, care nu ar mai vrea sa finanteze acest produs, pentru ca suma costurilor de intretinere ar fi prea mari. Cica investitiile in fiecare an de activitate a produsului media s-ar invarte tot in jurul sumei de 200.000 de euro. Numai salariile jurnalistilor intr-o luna s-ar ridica la 10.000 de euro, rezultand costuri de 120.000 de euro intr-un an, plus tipar, plus distributie, plus alte costuri. Veniturile din publicitate al acelui ziar ar fi prea mici, conform surselor din redactie, pentru a se intretine singur.

Nu imi place ideea ca o echipa de jurnalisti cum este la acel ziar sa fie vandut ca un apartament in Piata. Acei ziaristi care au subiecte faine de cele mai multe ori merita mai mult. Dar in ziua de astazi din pacat, totul este de vanzare.

1 octombrie 2009 ora 20:19 a Romaniei.

Nu ploua in:

1. Radauti

2. Cluj-Napoca

3. Iasi

4. Londra

5. California

6. Torino

Asa ca vino-n Cluj daca ploua, Piata Romana, numarul 9. Bine macar ca nu e 69… Desigur ca nici in Bucuresti nu ploua.

Si inspiratia acestui post a venit de la piesa lui Alifantis care spune ca “Asa ca vino sus daca ploua”:)

Nicu Alifantis- Piata Romana nr. 9

Update: In jurul orei 22 am primit un telefon ca ploaia va ajunge in Cluj. In Someseni ploua in acel moment, iar dupa cateva minutele a inceput sa ploua si pe strada mea. Am ajuns meteorologul de serviciu fara scop si fara remuscari:)

Am aflat si eu cum se face presa in Cluj-Napoca. Iei subiecte de pe bloguri sau din alte ziare si faci un alt ziar, complet nou. Vi se pare corect, asa-i? Prima data cand au preluat subiectul meu de pe blog cu Janis Stuff i-am zis lui Bogdan Stanciu numai pe messenger ca nu prea se face asa, sa preiei subiecte fara sursa, fara multumesc. Dar deja cand scriu un subiect in Gazeta de Cluj de luni, ca Muzeul National de Istorie a Transilvaniei se va inchide pe o perioada lunga, deja e grosolanie sa preiei subiectul fara link, fara nimic. Baieti, din generozitatea mea, va voi da un link:) Materialul preluat il puteti citi aici. Probabil Mihai Bacalu nu avea cum sa ma citeze, dar macar de informa calumea. Pentru ca acel muzeu nu are cum sa fie deschis in 2 ani de zile, pentru ca acea reabilitare costa 10 milioane de euro. Ministerul Culturii nu are fonduri suficiente pentru a aloca 5 milioane de euro pe an pentru Muzeul National de Istorie a Transilvaniei.

Ma gandesc sa nu mai scriu pe blog, sa nu mai scriu in ziar pentru a nu le oferi informatiile celor de la Adevarul.

P.S.: Merita sa mentionez ca si eu am lucrat pentru ei o luna de zileanul trecut, aproximativ prin noiembrie. Aici.

De la ZZ Top la Eric Clapton la Beatles si alte ritmuri de jazz, blues si funky, Janis Stuff este un birt fain. Daca adaugi si preturile mai mici ca deja arhi-cunoscutul  Janis, parca ai vrea sa te imbeti odata acolo Dar mahmureala ramane aceeasi oriunde ai bea, asa-i? Iar dupa ce servesti o Timisoreana rece (4 lei), parca te-ai infrupta cu o paine cu untura (1 lei) sau una cu zacusca (1,5 lei). Pentru ca stiu ca sunteti si voi bautori de tarii, vodca e 5 lei / 50 ml. Cine se baga, se baga

Atmosfera este foarte chill, iar designul seamana cu Janis – unele mese sunt la fel – dar  si aduce alte atractii. Sa nu va ganditi la animatoare, cel putin nu inca .  Barul din mijlocul localului,  toaleta inca curata, dar si panza sau stuful sunt elemente diferite fata de locul intiparit in memoria clujenilor. Te-ai putea simti mai mult ca in Vama Veche decat intr-un birt din Cluj. Unele mese au floricele verzi, altele au alte feluri de floricele… dar asta depinde de ce fumezi sau bei

Intr-un fel au baietii dreptate, ca iti vine sa te muti acolo, mai ales cand vezi privelistea de la ultimul etaj. Aaa… am uitat sa va spun, are 5 etaje in total, dintre care unul e de birouri iar restul sunt deschise beuturii si cafelelor in timpul zilei. Ca sa revenim, la ultimul etaj poti sa-ti schimbi viziunea asupra Clujului, admirand din mai multe unghiuri centrul orasului. Ca sa te faca sa te simti mai ca acasa, ti-au trantit si ceva canapele, poate vrei sa sezi si tu mai domneste. Intr-adevar, nu e bine sa te imbeti la etajul 5, dar nu ai prea ai cum sa evadezi in lumea larga asa usor.

Un detaliu foarte important care nu trebuie ratat: momentan intrii pe gratis, desi poti iesi cu portofelul gol….va descurcati voi cumva:)

Intrarea se face pe Victor Babes 33,  in complexul studentesc Hasdeu, iar iesirea se face prin Janis, sau prin alte locuri pe care nu e obligatoriu sa le tii minte. Desigur, cine stie unde ajungi din Janis Stuff…

Unele intrebari sunt puse pentru a primi un raspuns, altele doar pentru a testa reactii, altele sunt puse retoric, altele pentru ca trebuiesc puse. Daca am lua un caz aparte, cel al istoricilor, care incontinuu cauta raspunsul la intrebari despre trecutul intregii omeniri, am putea sa ne gandim ca ar avea nevoie de o sumedenie de  intrebari bune. Insa, acestia folosesc in esenta doua mari intrebari: “de ce?” si “cum?”.

1. De ce iti poate da posibilitatea sa dai un raspuns in care sa fabulezi, sa povestesti un fapt de la inceputurile sale. Prin intermediul aceastei intrebare ajungi sa iti etalezi cunostintile istorice si sa cresti in cadrul breaslei.

2. Daca il intrebi pe un istoric Cum, el nu poate de cele mai multe ori sa iti garanteze un raspuns bazat pe fapte concrete , lucru as putea spune specific meseriei. De fapt nimeni nu prea intelege cum s-a intamplat de fapt un eveniment, insa istoricul va gasi cu siguranta un raspuns cat mai apropriat de realitate. Cu ajutorul acestui raspuns istoricul poate sa se dea mai destept decat oamenii de rand.

Viata, in schimb, nu este formata intotdeauna din intrebari si raspunsuri, desi cateodata acestea o sustin si o hranesc cu nevoia zilnica de concret. Mai exista si alte “ramasite” care  pot conta si care nu necesita intrebari suplimentare si nici  raspunsuri fara intrebari.

…acea senzatie pe care vrei  sa o inglobezi in istoria unei zile, unei saptamani sau chiar a unui an. Sunt momente in care viziunea propriei amintiri, propriei istorii este mai important decat de ce sau cum a inceput al doilea razboi mondial.

Intrebarile de ce, cum, dar si alte intrebari pe care ni le punem in fiecare zi pot fi lasate in urma doar pentru o clipa, cateodata chiar mai mult. Atunci simti ca traiesti viata fara sa iti pese de ce si cum faci lucrurile.  In acel moment nu mai ai nevoie de intrebari sa iti explice istoria, pentru ca o faci tu!

Patronul Ziua de Cluj, Sorin Dan, le-a adus ieri personal salariile ziaristilor care lucreaza acolo. Salariile erau in intarziere cu o zi (!), insa cei din redactie erau deja suparati pe acest lucru.

Cu cateva momente inainte ca acest lucru sa se intample, Rares Bogdan, Octavian Hoandra si Mihai Moga au tinut un speech frumos, in care au promis ca ei vor cumpara din nou Ziua de Cluj. Oare o face Sorin Dan pe omul de afaceri dur, care nu vinde asa usor sau incearca sa le strice planurile celor trei?

Momentele de neliniste continua la Ziua de Cluj, tot din cauza ca e incerta situatia de la conducerea ziarului.

Despre faptul ca Sorin Dan ar putea vinde Ziua de Cluj a scris si Andrei.

Prevad trei variante pentru viitorul Ziua de Cluj:

1. Sorin Dan sa continue finantarea ziarului

2. Rares Bogdan, Tavi Hoandra si Mihai Moga cumpara Ziua si continua sa o finanteze. Oare cat vor avea aceasta posibilitate?

3. Sorin Dan se retrage, Rares si gasca se retrag si Ziua de Cluj este continuata de ziaristi, ca un proiect independent, pe modelul Viata Clujeanului.